În cadrul celor trei ediţii precedente, ne-am populat multe seri unii cu ceilalţi, câteodată cu chef de poveşti, alteori de dezbateri mai profunde. Ideea şcolii de vară de la Săsăuş a venit din dorinţa noastră de a ne auzi poveştile dincolo de ecranele laptopurilor.
„My Pandemic Chair” este prima componentă a şcolii de vară, un workshop care ne-a dat ocazia să ne cunoaştem aşa cum anul precedent nu ne-a dat. Studenţii au primit un scaun de lemn lucrat manual, pe care i-am invitat să îl personalizeze creând un obiect artistic la scară mică, ce spunea povestea despre pandemie a fiecăruia.
Am văzut expoziţia de scaune ca fiind un puternic instrument de comunicare la finalul unui an plin de anxietăți. Scaunele – opera de artă colectivă – le-am înrămat chiar noi, într-un pavilion din lemn şi sfori realizat împreună, în a doua săptămână.
Toate cele trei săptămâni de şcoală de vară au fost defapt un îndelungat proces de brainstorming, în care am imaginat împreună cu studenţii fantezia unei şcoli ideale de arhitectură. Ne-am gândit la ce am învăţat, la dinamica pe care am reuşit să o generăm împreună, iar la sfârşitul celor trei săptămâni, era clar că am învăţat mult. Nu numai despre ce s-a petrecut şi nu numai informaţii brute, ci unde vrem să ne îndreptăm şi cum ne aliniem viziunile.
În cadrul celor trei ediţii precedente, ne-am populat multe seri unii cu ceilalţi, câteodată cu chef de poveşti, alteori de dezbateri mai profunde. Ideea şcolii de vară de la Săsăuş a venit din dorinţa noastră de a ne auzi poveştile dincolo de ecranele laptopurilor.
„My Pandemic Chair” este prima componentă a şcolii de vară, un workshop care ne-a dat ocazia să ne cunoaştem aşa cum anul precedent nu ne-a dat. Studenţii au primit un scaun de lemn lucrat manual, pe care i-am invitat să îl personalizeze creând un obiect artistic la scară mică, ce spunea povestea despre pandemie a fiecăruia. Am văzut expoziţia de scaune ca fiind un puternic instrument de comunicare la finalul unui an plin de anxietăți. Scaunele – opera de artă colectivă – le-am înrămat chiar noi, într-un pavilion din lemn şi sfori realizat împreună, în a doua săptămână.
Toate cele trei săptămâni de şcoală de vară au fost defapt un îndelungat proces de brainstorming, în care am imaginat împreună cu studenţii fantezia unei şcoli ideale de arhitectură. Ne-am gândit la ce am învăţat, la dinamica pe care am reuşit să o generăm împreună, iar la sfârşitul celor trei săptămâni, era clar că am învăţat mult. Nu numai despre ce s-a petrecut şi nu numai informaţii brute, ci unde vrem să ne îndreptăm şi cum ne aliniem viziunile.
Şura de la Săsăuş a găzduit câteva seri de conferinţe şi workshopuri, coordonate de invitaţii noştri:
- Tamina Lolev, arhitect la Wolfhouse Production şi manager la Nod Makerspace;
- Cristian Nistor, CEO PAB Group, care ne-a ajutat cu materialele pentru pavilionul pe care l-am construit;
- Ciprian Furtună de la Azero ne-a ţinut un workshop de 101 printing;
- Graţian Mihăilescu de la Urbanize Hub ne-a povestit despre „Oraşe pentru oameni”.
Şura a devenit un loc al experimentului şi al dezbaterilor, nu numai prin prisma conferinţelor, ci şi al expoziţiei de proiecte realizate cu ocazia concursurilor ghidate din ediţia a treia, şi curatoriată chiar de noi.
Şura de la Săsăuş a găzduit câteva seri de conferinţe şi workshopuri, coordonate de invitaţii noştri:
- Tamina Lolev, arhitect la Wolfhouse Production şi manager la Nod Makerspace;
- Cristian Nistor, CEO PAB Group, care ne-a ajutat cu materialele pentru pavilionul pe care l-am construit;
- Ciprian Furtună de la Azero ne-a ţinut un workshop de 101 printing;
- Graţian Mihăilescu de la Urbanize Hub ne-a povestit despre „Oraşe pentru oameni”.
Şura a devenit un loc al experimentului şi al dezbaterilor, nu numai prin prisma conferinţelor, ci şi al expoziţiei de proiecte realizate cu ocazia concursurilor ghidate din ediţia a treia, şi curatoriată chiar de noi.
